Comunicat din 11.11.2016 – Punct de vedere referitor la sesizarea formulata de catre Guvernul Romaniei cu privire la exercitarea controlului prealabil de constitutionalitate a unor dispozitii ale Legii privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995
Societatea Avocaților din București a luat act de sesizarea Curții Constituționale de către Guvernului Romaniei referitor la exercitarea controlului prealabil de constituționalitate asupra dispozițiilor art. 35 alin. (11), precum și ale art. 46 alin. (43) din Legea de modificare și completare a Legii nr. 51/ 1995 privind organziarea și exercitarea profesiei de avocat, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/ 1995 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Prin sesizarea formulată, Guvernul României invocă dispozițiile art. 1 alin (5) raportat la art. 16 alin. (1) din Constituția României în sensul că textele de lege supuse contrololui de constituționalitate nu respectă condițiile calitative, nefiind suficient de precise și clare, precum și faptul că nu este respectată egalitatea în fața legii. De asemenea, se arată că prin modificările aduse de art. 46 alin. (43) se lasă nepedepsită conduita avocatului în cazul nedenunțării unor infracțiuni de care acesta a luat la cunoștință în exercitarea profesiei.
Analizând cu rigurozitate textul de lege care face obiectul sesizării, apreciem demersul Guvernului României ca fiind unul de îngreunare a actului de justiție și de prejudiciere în principal a justițiabilului ca și beneficiar al asistenței juridice acordată de către avocat. În lipsa unor reglementări speciale, adaptate la realitatea socială și juridică, avocatul ca partener indispensabil al actului de justitie și garant al respectarii drepturilor și libertăților cetățenești, se află în imposibilitatea îndeplinirii rolului conferit de lege.
Cu privire la criticile aduse dispozițiilor art. 35 alin. (11), este important de subliniat faptul că scopul vizat de legiuitor, în aprecierea importanței acestor dispoziții, este acela de a clarifica și delimita categoriile de înscrisuri care pot face sau nu obiectul ridicării, precum și a confiscării. În scopul asigurării confidențialității comunicărilor realizate între avocat și client precum și a garantării secretului profesional în toate aspectele ce țin de obiectul unei cauze, instituirea unor măsuri menite să garanteze justițiabilului o protecție este imperios necesară. Având în vedere rolul foarte important pe care avocatul îl are în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție, asigurarea confidențialității comunicărilor dintre client și avocat nu pot fi garantate în lipsa reglementarilor art. 35 alin. (11). Prin urmare, dispozițiile legii nu intră în contradicție cu principiul legalității consacrat prin art. 1 alin. (5) din Constituția României, acestea fiind menite exclusiv să asigure condițiile optime necesare apărării intereselor, drepturilor și libertăților fundamentale ale beneficiarului asistenței juridice acordată de către avocat. Or, în lipsa acestor dispoziții, garantarea secretului profesional ar deveni utopică și, pe cale de consecință, ar induce justitiabilului o stare de neîncredere atât în relația cu autoritățile statului, cât mai ales în relația cu avocatul său.
În ceea ce privește criticile aduse dispozițiilor art. 46 alin. (43) potrivit cărora s-ar crea un regim preferențial avocatului, lăsând nepedepsită conduita acestuia în cvasi-totalitatea situaților în care acesta are cunoștinta despre săvârșirea unor infracțiuni intenționate, apreciem că acestea sunt vădit nefondate. Profesia de avocat presupune asigurarea unor servicii de interes public cu un înalt grad de responsabilitate în beneficiul persoanelor fizice și juridice, iar rolul important al avocatului în ceea ce privește înfăputirea actului de justiție este de necontestat. În acest context, independența specifică profesiei de avocat raportată la rolul acestuia în societate, precum și în relatia cu justițiabilul ar fi deturnate. Dispoziția legală nu are ca scop crearea în mod artificial a unor condiții mai favorabile avocatului, așa cum rezultă din motivarea sesizării, ci se instituie o stare de normalitate în perspectiva exercitării profesiei de avocat. În lipsa acestei dispoziții legale se aduce o gravă atingere calității serviciilor juridice asigurate de către avocat, deoarece clientul va fi rezervat în ceea ce privește adoptarea unei poziții sincere cu avocatul său, fiind determinat astfel să ascundă aspecte esențiale pentru cauza încredințată avocatului.
Asociația Societatea Avocatilor din București apreciază că sesizarea Curții Constituționale de către Guvernul României este nejustificată, iar aprecierea dispozițiilor art. 35 alin (11) și ale art. 46 alin. (43) ca fiind neconstituționale au ca și consecință diminuarea garanțiilor de care justițiabilii, în mod firesc, sunt îndreptățiti să beneficieze.
Vicepreședinte,
Avocat Mîndru Remus