Amendamente S.A.B. la Proiectul Codului deontologic al Avocatului Roman
AMENDAMENTE S.A.B.
LA
PROIECTUL CODULUI DEONTOLOGIC AL AVOCATULUI ROMÂN
prezentat spre dezbatere și aprobare Consiliului U.N.B.R. in cadrul sedintei din 23 Martie 2017.
- Completarea Art. 9 cu o nouă literă după cum urmează:
„k) Principiul loialității în ceea ce privește profesia de avocat.”
- Completarea Art. 14 cu un nou paragraf cu următorul conținut: „Avocatul trebuie să se abțină în toate cazurile de la formularea unor denunțuri în materie penală pentru a obține pentru sine avantaje de natură juridică de orice fel.”
III. Reformularea ultimei fraze a Art. 17, după cum urmează: „Avocatul nu va minți și nu va însela pe nimeni face afirmații mincinoase și nu va înșela încrederea niciunei persoane, în apărarea intereselor clientului.”
- Reformularea celui de-al doilea paragraf al Art. 18, după cum urmează: „Scopul avocatului în realizarea apărării trebuie să fie asigurarea dreptății pentru clientul său, în conformitate cu interesele sale legitime, iar nu obținerea unei soluții favorabile clientului și nu achitarea sau câștigarea procesului civil, cu orice preț.”
- Introducerea Subcapitolului III.11. – Principiul loialității în ceea ce privește profesia de avocat, cu următorul conținut:
„Avocatul va rămâne loial profesiei de avocat pe toata durata exercitării acesteia, cât și în situația suspendării din cadrul profesiei la cerere sau datorită unei stări de incompatibilitate.
Avocatul trebuie să se abțină de la acțiuni de orice fel care aduc atingere intereselor profesiei de avocat.”
- Reformularea celui de-al 4 paragraf al Art. 21, după cum urmează:
„Publicitatea unui avocat sau a unei forme de execitare a profesiei societăți de avocatură, indiferent de media utilizată (…).”
VII. Completarea celui de-al șaselea paragraf al Art. 21 în sensul că: „Comunicările avocatului nu pot conține:
- onorariile practicate în relația cu alți clienți.”
VIII. Completarea Art. 21 cu un nou paragraf și anume:
„Avocatul trebuie să se abțină de la orice formă de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat. Cu titlu exemplificativ, se consideră forme de publicitate prin care se aduce atingere imaginii profesiei de avocat: inscripționarea vehiculelor prin afișarea datelor de contact ale avocatului și a oricăror mențiuni referitoare la profesia de avocat, expunerea unor afișe și/sau panouri publicitare de dimensiuni mai mari de 40 x 60 cm care conțin date de contact ale avocatului.”
- Completarea și modificarea celui de-al treilea paragraf al Art. 22, după cum urmează:
„Avocatul trebuie să țină cont că specificul libertății sale de exprimare derivă din statutul specific al profesiei de avocat, care implică respectarea principiilor esențiale ale profesiei și, în același timp, de caracterul de interes public al profesiei de avocat, decurgând din integrarea acesteia în sistemul judiciar ca profesie indispensabilă și interdependentă conexă celei de magistrat. În acest sens, avocatul va manifesta prudență și reținere în legătură cu informațiile pe care le oferă presei, astfel încât să nu încalce regulile confidențialității, secretul anchetei cercetărilor efectuate de către organul de urmărire penală ori care ar putea știrbi autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești.”
- Completarea și modificarea celui de-al patrulea paragraf al Art. 23, după cum urmează:
„(…) Pentru a preveni prejudicierea clientului, avocatul nu își poate exercita dreptul de refuz poate renunța unilateral la un contract de asistență juridică astfel încât clientul să nu mai poată găsi altă modalitate de a fi asistat juridic efectiv într-un termen util.”
- Completarea celui de-al doilea paragraf al Art. 24, după cum urmează:
„În nici un caz, avocatul nu va prejudicia interesul clientului, nu va putea depune denunț sau mărturie împotriva acestuia, nu poate furniza relații niciunei autorități sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredințată, cu excepția situației în care avocatul face obiectul unei acțiuni civile, penale sau disciplinare.”
XII. Completarea Art. 25 cu un nou paragraf, după cum urmează:
„Avocatul trebuie să se abțină de la estimarea în procente a oricăror șanse de câștig cu privire la cauza ce i-a fost încredințată sau care urmează să îi fie încredințată. De asemenea, avocatul trebuie să se abțină de la formularea oricăror promisiuni către client cu privire la soluția care se va obține în cauza ce i-a fost încredințată sau care urmează să îi fie încredințată.”
XIII. Reformularea primului paragraf al Art. 28 în sensul că:
„Avocatul trebuie să îl informeze pe client, în mod clar și precis, cu privire la tot ceea ce cere solicită cu titlu de onorariu, criteriile concrete în conformitate cu care cuantumul onorariului ar putea fi modificat pe parcursul contractului de asistență juridică, dacă este cazul.”
XIV. Modificarea celui de-al cincilea paragraf al Art. 28, după cum urmează:
„Avocatul nu poate să-și fixeze onorariile pe baza unui pact de „quota litis”. Pactul de „quota litis” este o convenție încheiată între avocat și clientul său, înainte de încheierea definitivă a unei cauze de interes pentru respectivul client, convenție prin care clientul se angajează să îi verse avocatului o parte din ceea ce rezultă de pe urma cauzei, fie că aceasta constă într-o sumă de bani, fie în orice alt bun sau valoare se fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului în funcție de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau într-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.”
- Reformularea celui de-al treilea paragraf al Art. 32 în sensul că:
„Clientul poate rezilia contractul de asistență juridică în orice moment, cu condiția despăgubirii remunerării avocatului pentru serviciile prestate până la acel moment.”
XVI. Reformularea celui de-al treilea paragraf al Art. 34 în sensul că:
„Avocatul nu va minți face afirmații mincinoase și nu va încerca să-l inducă în eroare pe avocatul părții adverse.”
XVII. Completarea Art. 34 cu următoarele paragrafe, după cum urmează:
„Avocatul trebuie să se abțină de formularea în scris sau verbal a unor solicitări ori susțineri în fața instanțelor de judecată privind reducerea onorariului avocatului părții adverse. Numai clientul personal sau mandatarul acestuia pot formula solicitări în acest sens.
Avocatul trebuie să se abțină de la formularea unor opoziții la cererile întemeiate ale confratelui său de amânare a unei cauze motivate de imposibilitatea de prezentare a avocatului. De asemenea, avocatul trebuie să se abțină de la formularea unor opoziții la cererile întemeiate ale confratelui său de lăsare a unei cauze la a doua strigare sau la sfârșitul ședinței de judecată. Avocatul are dreptul de a lua legătura cu confratele său pentru a stabili de comun acord o eventuală oră pentru luarea cauzei astfel încât să fie toți avocații prezenți.
Avocatul trebuie să se abțină de la orice acțiuni prin care sunt întrerupte în mod nejustificat concluziile confratelui său în cadrul unui proceduri contencioase.
Avocatul trebuie să se abțină de la sesizarea organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la fapte de natură penală sau disciplinară pretinse a fi săvârșite de către un avocat, dacă nu le poate proba în mod temeinic.
Avocatul care deține o funcție în cadrul organelor de conducere ale profesiei de avocat trebuie să se abțină de la orice manifestări care ar sugera o atitudine de superioriate în raport cu confrații săi.
Avocatul este obligat să ia apărarea de îndată a confratelui său atunci când constată că un judecător, procuror, organ de cercetare penală, grefier sau orice alt funcționar are o atitudine necorespunzătore la adresa confratelui său.”
XVIII. Completarea Art. 35 cu un nou paragraf, după cum urmează:
„Este interzis avocatului care se află în exercitarea profesiei să colaboreze în orice fel cu persoane care exercită fără drept profesia de avocat.”